marți, 3 decembrie 2013

Lectură de Decembrie

de MONICA   GUJAN Bibliotecar 
(responsabil CDI), 
Liceul Tehnologic „J. Lebel” Tălmaciu



Poezii, Zorica Laţcu – Teodosia, Bucureşti, Editura Sophia, 2008.






Zorica Laţcu – Teodosia (1917-1990) este o poetă creştină formată în cadrul “mişcării gândiriste” conduse de poetul şi teologul Nichifor Crainic. Specializată în studii de teologie clasică şi modernă, concretizate în studii patristice remarcabile, iniţiată în experienţa monahismului ortodox românesc, maica Teodosia se impune în spectrul poeziei religioase moderne ca o poetă mistică prin excelenţă.
          A publicat trei volume de versuri: Insula Albă, Editura Dacia Traiană, Sibiu, 1944; Osana Luminii, Editura Episcopiei, Cluj, 1948; Poemele Iubirii, Editura Ramuri, Craiova, 1949.
          Zorica Laţcu a fost ataşată spiritual de mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus şi a fost îndrumată spiritual de părintele Arsenie Boca. În anul 1948 Zorica Laţcu intră în viaţa monahală cu numele Teodosia, în mănăstirea Vladimireşti, jud. Tecuci.
          Volumul Poezii, Editura Sophia, Bucureşti, 2008, reprezintă prima ediţie completă a poeziilor maicii Teodosia Laţcu. Tema centrală a poeziei sale mistice este iubirea dintre spiritul uman şi Dumnezeu.
(extrase din Coordonate bibliografice şi Notă asupra ediţiei, la volumul de mai sus).
         
          Luna decembrie, învăluită de sacralitatea şi bucuria sărbătorii Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, este un bun prilej de a ne lumina sufletul cu poeziile maicii Teodosia. Vă ofer, spre exemplu, câteva dintre acestea: 

Colind                                                                  Colind
Lerui, Doamne, Ler                                    Pentru tine, suflet drag,
Din înaltul Cer.                                           Pentru tine, doară,
Cerne Maica, cerne,                                    Fiul Tatălui şi azi,
Fulgii moi i-aşterne,                                    Pe pământ pogoară.
Nimeni să nu-i vadă
Urma prin zăpadă.                                      Pentru tine, în oraş
Să nu se cunoască                                      Maica Prea Curată,
Ce fiu va să nască.                                      Pribegind din loc în loc,
                                                                  Un locaş îşi cată.
Lerui, Doamne, Ler,
Din înaltul Cer,                                           Pentru tine, nicăieri
Coboară, coboară                                      N-a fost ea primită,
Preasfânta Fecioară;                                   Ci în staul printre oi
Dar pe unde merge                                     A intrat smerită.
Urma i se şterge,
Taina din vecie                                            Pentru tine naşte Prunc,
Nimeni să n-o ştie.                                      Ţie, dăruindu-L,
                                                                  Mititel şi-nfăşeţel,
Lerui, Doamne, Ler,                                    Cum a zis colindul.
Din înaltul Cer,
Intră-n staul iată,                                        Şi în tine, sufleţel,
Maica Preacurată;                                       Dulcea mea minune,
În staul de vite,                                           Prea Curata pe Iisus
Pe paie strujite.                                           Ca-ntr-o iesle-L pune.
Să nu se cunoască
Ce fiu va să nască.                                      Pentru tine, suflet scump,
                                                                  Îngerii mulţime,
Lerui, Doamne, Ler,                                    În alai prea strălucit
Din înaltul Cer,                                           Vin din înălţime.
Cerne luna, cerne,
Raze albe-aşterne,                                       Pentru tine, pentru noi,
Lumină cerească,                                        O, ce taină mare,
Din iesle să crească,                                    Stea cum alta n-a mai fost
Razele-n zăpadă                                          Sus pe cer răsare.
Îngeri să le vadă,
Din înaltul Cer.                                           Pentru tine, suflet rar,
                                                                 Pruncul mic surâde,
                                                                 Şi la zâmbetul Lui sfânt,
                                                                 Cerul se deschide.


Crăciunul                                                           

Tu nu mai ai, copile, azi,                           
Crăciun cu ramuri verzi de brazi.
Colindul sfânt tu nu-l mai ai,
Cu glasuri coborând din rai.
Şi nu-ţi mai vine Moş Crăciun,
Cu ţurţuri-perie-pe zăbun.
Şi „Moş Ajun” şi „Dalbe flori”
La Pruncul mic şi luminat,
Tu nu mai vii la închinat.

Copil al veacului de acum,
Opreşte-te o clipă-n drum!
Căci vreau să-ţi cânt şi vreau să-ţi spun,
Încet Colindul de Crăciun.
Să ştii şi tu că Dumnezeu,
Făuritorul tău şi-al meu,
Copil ca tine S-a făcut
Şi într-o iesle S-a născut.
Şi iar se naşte pentru voi,
Copii ai vremurilor noi.

În staul

Te-am urmărit cu inima, Fecioară,
Cum urci din Nazaret spre Vitleim,
Nu vede nimeni cum în cale zboară
Cu aripi argintii un heruvim.

Te văd apoi cum treci, ca o străină
Pe străzile micuţului oraş…
Nu vede nimeni nimbul de lumină
Ce-nvăluie tot chipul drăgălaş.

Ticsită până-n vârf e orice casă,
Zadarnic baţi la poartă, e-ncuiat…
Nu vede nimeni cuta dureroasă
Ce-n fruntea Ta senină s-a tăiat.

Îţi simt durerea, Maică Prea Curată,
Pentru cei ce trufaşi Te-au gonit,
Ţi-aud departe vocea-ndurerată:
„De ce cu Fiul Meu nu m-ai primit?”

Ci haide, intră-n staul. Te aşteaptă
Smeriţii boi şi viţeluşii blânzi.
Spre Tine oile grăbit se-ndreaptă,
Spre Tine cată mieii cei plăpânzi.

La cei smeriţi, care sufăr în tăcere,
Şi s-au făcut ca boul răbdător,
La ei să vii cu mâini de mângâiere
Şi să le naşti lor Prunc Mântuitor.

Şi la cei blânzi, ca mieii fără vină,
Cei ce ca oi plăpânde s-au făcut,
La ei să vii, Fecioară de lumină,
Şi Pruncul dă-li-L să le fie scut.

O, vino, paşii lini Tu Ţi-i coboară
Adânc în taina duhului smerit
Şi-n staul, între oi şi boi, Fecioară,
Să naşti Prunc mic, pe Domnul Prea Slăvit.

                                                          
 Sfintele sarbatori de Craciun si Anul Nou sa ne gaseasca pe toti mai buni, mai iertatori, mai curati sufleteste si mai generosi ! Sa ninga cu bucurie, credinta si speranta in sufletele tuturor ! LA MULTI ANI !

Pe 25 aprile îl sărbătorim pe SFÂNTUL APOSTOL ȘI EVANGHELIST MARCU. El este reprezentat în iconografie împreună cu un leu (cel mai adesea un leu cu aripi). EVANGHELIA SCRISĂ DE SFÂNTUL MARCU este CEA MAI SCURTĂ EVANGHELIE din NOUL TESTAMENT, având numai 16 capitole. EVANGHELIA SCRISĂ DE SFÂNTUL MARCU, la cererea creștinilor din Roma, ARE LA BAZĂ PREDICA SFÂNTULUI APOSTOL PETRU, Marcu fiind colaborator apropiat al lui Petru. … Potrivit Sfintei Tradiții, CINA CEA DE TAINĂ a avut loc ÎN CASA MAMEI LUI MARCU, în Ierusalim. De asemenea, ÎN ACEASTĂ CASĂ S-A ARĂTAT DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS APOSTOLILOR DUPĂ ÎNVIERE. De asemenea, ÎN ACEASTĂ CASĂ A VENIT DUHUL SFÂNT PESTE APOSTOLI ÎN ZIUA CINCIZECIMII. Deci ACEASTĂ CASĂ ESTE CONSIDERATĂ A FI PRIMA BISERICĂ DIN LUME. O veche tradiție spune că Marcu făcea parte din cei 70 (sau 72) de ucenici, pe lângă cei 12 apostoli, aleși și trimiși în misiune de Mântuitorul lumii, Domnul nostru Iisus Hristos. … Marcu a fost și colaborator al Sfântului Apostol Pavel. … Din cartea numită “Proloagele” aflăm că MARCU A PREDICAT VESTEA CEA BUNĂ ADUSĂ LUMII DE FIUL LUI DUMNEZEU ÎN EGIPT, LIBIA ȘI PENTAPOLE. O tradiție occidentală ne informează că MARCU A PREDICAT ȘI ÎN ITALIA DE NORD, ÎN AQUILEIA. Potrivit unor surse, MARCU A FOST EPISCOP ÎN ALEXANDRIA EGIPTULUI MULȚI ANI, timp în care Dumnezeu a lucrat prin el multe minuni, atrăgând mulți oameni la credința creștină. TOT ACOLO EL A SUFERIT MOARTE DE MARTIR, ÎN 25 APRILIE, ANUL 68. … Pe 24 aprilie, anul 68, în Ziua de Paști, în Alexandria, Marcu cinstea Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, prin rugăciunile Sfintei Liturghii. Pe de altă parte, elinii păgâni de acolo îl cinsteau pe zeul lor Serapis. Din invidie, elinii păgâni i-au legat de gât o funie lui Marcu și l-au târât pe pământ, pe pietre ascuțite, încât i se rănea trupul de ascuțișul pietrelor, înroșindu-se drumul de sângele lui. Ei îl insultau cu aceste cuvinte : “să-l tragem pe boul acesta la ocolul boilor !” Iar Sfântul Marcu mulţumea Mântuitorului Hristos zicând: “Mulţumesc Ţie Doamne Iisuse Hristoase că m-ai învrednicit să pătimesc aceasta pentru numele Tău!” Seara l-au aruncat în temniță. Noaptea un înger al Domnului i s-a arătat lui Marcu și l-a încurajat. A doua zi, elinii iarăși i-au legat funia de gât și l-au târât peste pietre ascuțite, insultându-l cu aceleași cuvinte. Marcu mulţumea lui Dumnezeu şi zicea: “În mâinile Tale, Doamne, îmi dau duhul Meu !” Apoi şi-a dat duhul. Necurații elini au făcut foc cu intenția să-i ardă corpul, dar Dumnezeu a dat atunci o ploaie mare cu piatră, urmată de un cutremur de pământ, astfel că focul s-a stins, iar elinii au plecat, lăsând corpul acolo. Au venit apoi creștinii credincioși care au înmormântat cu cinste corpul Sfântului Marcu. … Sute de ani mai târziu, în perioada când Alexandria era sub stăpânire mahomedană, pentru a nu fi profanate moaștele Sfântului Marcu, doi negustori venețieni le-au luat și le-au dus în Veneția, în anul 828. … După mai mult de 1.000 de ani, parte din moaștele Sfântului Marcu au fost restituite Bisericii Copte, de către Biserica Romano-Catolică, prin Papa Paul al VI – lea, în anul 1968. https://www.facebook.com/ion.ciungu.79/videos/942106874061167 … SĂ NE AMINTIM, sau să aflăm acum, că ASTĂZI, TREI BISERICI PRETIND A FI MOȘTENITOARE DIRECTE ALE BISERICII ORIGINALE ÎNTEMEIATE DE SFÂNTUL APOSTOL ȘI EVANGHELIST MARCU ÎN ALEXANDRIA EGIPTULUI: 1. Biserica Ortodoxă Coptă a Alexandriei, care are aproximativ 15 milioane de credincioși; 2. Biserica Ortodoxă Greacă a Alexandriei, care are aprox. 1,5 milioane de credincioși; potrivit altor surse ar avea până la 5 milioane în toată Africa; 3. Biserica Catolică Coptă, care are cam 187.000 de credincioși. Referitor la Bisericile care dețin MOAȘTE ALE SFÂNTULUI EVANGHELIST MARCU se cuvine să amintim: 1) Catedrala Ortodoxă Coptă Sfântul Marcu din Alexandria (Egipt); 2) Catedrala Ortodoxă Coptă Sfântul Marcu din Cairo (Egipt); 3) Catedrala Patriarhiei din Veneția, adică Basilica San Marco din Veneția (Italia). DOAMNE IISUSE HRISTOASE, Îți mulțumim frumos prin Duhul Sfânt, spre slava Tatălui nostru Sfânt din Ceruri, pentru Sfântul Tău Martir Evanghelist Marcu, pentru Evanghelia Ta pe care ne-ai transmis-o prin el, precum și pentru toate valorile culturale lăsate prin el moștenire spre mântuirea lumii! OBSERVĂM CĂ nici unul dintre cei patru evangheliști nu are zi de sărbătoare scrisă cu roșu în calendar. DAR, se cuvine să-i avem scriși în calendarul sufletelor noastre: Sfântul Apostol și Evanghelist MATEI (16 Noiembrie), Sfântul Apostol şi Evanghelist LUCA (18 octombrie), Sfântul Apostol şi Evanghelist IOAN (8 mai și 26 septembrie). … Slavă Ție Veșnicule și Unicule Dumnezeu Atotsfânt, Atotputernic și Iubitor de oameni, Dumnezeu tainic, Unul în Ființă, dar Întreit în Persoane! Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh acum și pururea și în vecii vecilor! Amin! Amin! Așa să fie!

Pr. prof. Ion Ciungu   https://www.facebook.com/photo/?fbid=2928120857328405&set=a.711891222284724 Mai multe aspecte referitoare l...