luni, 23 septembrie 2013

Invitaţie la lectură pentru suflet

de MONICA GUJAN, responsabil CDI,
Liceul Tehnologic „J. Lebel” Tălmaciu


        





 Apocalipsa sfântului Ioan: un comentariu ortodox /   arhiepiscop Averchie Tauşev; cuv. înainte de pr. Serafim   Rose; trad. din lb. eng. de Felix Truşcă. – Bucureşti: Editura Sophia; Alexandria: Cartea Ortodoxă, 2005.







            În lumea contemporană, caracterizată prin decadenţă morală şi religioasă, în care sufletul oamenilor este distrus de lipsa de credinţă şi atracţia pentru bunăstarea materială şi confortul trupesc, în care agitaţia continuă a vieţii menţine omul într-o stare permanentă de rătăcire, confuzie, goliciune interioară şi angoasă, în care omul nu-şi reconsideră priorităţile, căzând pradă tentaţiilor şi amăgirilor de tot felul, invitaţia la lectura unei astfel de cărţi nu este deloc inopinată.   
          Această carte conţine primul comentariu ortodox complet al Apocalipsei, scris iniţial în limba rusă, de către Arhiepiscopul Averchie Tauşev (1906-1976) - un adevărat reprezentant de seamă al Ortodoxiei - şi apoi publicat în limba engleză.
          Apocalipsa (în traducere din greceşte Descoperirea) Sfântului Ioan Teologul este singura carte profetică din Noul Testament. Ea „oferă minţii şi inimii încrezătoare semne profetice tainice despre soarta viitoare a Bisericii şi a întregii lumi.”[1]Deşi există o literatură bogată despre Apocalipsă, „nu există subiect de discuţie mai primejdios decât Apocalipsa. Interpretarea cu totul literală şi superfluă a întâmplărilor prezentate în Apocalipsă este, evident, pricină de tulburare sufletească.”[2]
          Autorul Apocalipsei se numeşte pe sine „Ioan” (Apocalipsa 1, 1; 4, 9), în opinia generală a Bisericii acesta fiind ucenicul iubit al lui Hristos, Sfântul Apostol Ioan, supranumit „Teologul”. Acestuia îi aparţin şi a patra evanghelie canonică şi trei epistole soborniceşti. Locul primirii revelaţiei Apocalipsei este insula Patmos, când Sf. Ioan se afla în exil, neavând date precise în ceea ce priveşte timpul exact al scrierii Apocalipsei (totuşi se consideră sfârşitul secolului I).
          „Apocalipsa este o descriere mistică a viitorului Bisericii lui Hristos şi a lumii întregi; ea descrie lupta Bisericii împotriva tuturor duşmanilor săi şi biruinţa finală asupra lor. Astfel, lectura acestei cărţi este o mare mângâiere, mai cu seamă în vremuri de persecuţie şi descurajare pentru creştini, aşa cum sunt şi vremurile noastre.”[3], afirma părintele Serafim Rose (1934-1982), autorul Cuvântului înainte al cărţii.
          Arhiepiscopul Averchie Tauşev tâlcuieşte şi analizează cu mult har simbolurile dificile, reprezentările tainice şi viziunile din cele douăzeci şi două de capitole ale Apocalipsei, acesta considerând ca prim izvor al studiului său un comentariu din secolul al V-lea al Sfântului Andrei de Cezareea, care la rândul lui cuprinde primele comentarii patristice despre această carte.
          Deşi anumiţi comentatori contemporani ai Apocalipsei consideră că totul este o alegorie, „Evenimentele istorice pe care le trăim şi personalităţile timpului – timp pe care mulţi, pe bună dreptate, îl numesc deja apocaliptic – ne conving că faptul de a vedea în Apocalipsă doar o alegorie înseamnă orbire spirituală. Tot ceea ce se întâmplă în prezent în lume aminteşte într-adevăr de înfricoşătoarele imagini şi viziuni ale Apocalipsei.”[4]
         
Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan este sărbătorit în 8 Mai, apoi împreună cu cei Doisprezece Apostoli, în 30 Iunie, iar adormirea sa este prăznuită pe 26 Septembrie [5]. Cartea Apocalipsei este menită "să-i reconforteze pe creştinii care vor crede că, în ciuda uriaşelor şi devastatoarelor ofensive ale răului, binele suprem va triumfa prin Iisus Hristos; întru El se vor bucura atât cei ce au rezistat ispitelor căderii, cât şi cei ce au murit mărturisindu-şi credinţa.”[6]
         




[1] Arhiepiscop Averchie Tauşev, Apocalipsa Sfântului Ioan: un comentariu ortodox, Bucureşti: Editura Cartea Ortodoxă, 2005, p. 36.
[2] Părintele Serafim Rose, în: Apocalipsa Sfântului Ioan: un comentariu ortodox, Bucureşti:Editura Cartea Ortodoxă, 2005, p. 5.
3 idem, p. 32.
[4] Arhiepiscop Averchie Tauşev, Apocalipsa Sfântului Ioan: un comentariu ortodox, Bucureşti: Editura Cartea Ortodoxă, 2005, p. 49.
5 Apostolul Ioan, http://ro.orthodoxwiki.org/Apostolul_Ioan
6 ÎPS Bartolomeu Anania, în Introducere la Apocalipsa Sfântului Ioan, http://www.dervent.ro/biblia.php.




vineri, 13 septembrie 2013

Modele rare pentru tineri

 de Pr. Prof. Ion Ciungu


 Vizionaţi piesa aici:  "Nicanor şi Secunda"

Inspirată din viaţa sfinţilor tineri creştini Timotei şi Mavra, care au trăit în perioada de mare persecuţie a Bisericii creştine din primele veacuri, piesa profesorului de teologie ortodoxă dr. Vasile Chira, de la Facultatea "Andrei Şaguna" din Sibiu, a fost jucată recent la Constanţa de o echipă de tineri creştini liceeni, conduşi de profesorul de religie Ilie Cristian Manta, de la Liceul "Al. Papiu Ilarian" din Târgu Mureş. Piesa se numeşte "Nicanor şi Secunda" şi a mai fost jucată şi în alte oraşe din ţară şi din Europa. 

S-a bucurat de apreciere din partea creştinilor interesaţi şi se bucură în continuare fiind solicitaţi în ţară şi în străinătate. Cine doreşte să îi invite pentru piesă, poate lua legătura cu domnul profesor Manta la adresa de e-mail: 
mantailiec@yahoo.com

 O, Iisuse Hristoase "ca şi cu o porfiră şi cu nişte vison Biserica Ta este împodobită cu sângele martirilor".
Apreciem şi noi tinerii care ilustrează viaţa martirior.

Să fie spre slava Tatălui nostru ceresc.

Pe 25 aprile îl sărbătorim pe SFÂNTUL APOSTOL ȘI EVANGHELIST MARCU. El este reprezentat în iconografie împreună cu un leu (cel mai adesea un leu cu aripi). EVANGHELIA SCRISĂ DE SFÂNTUL MARCU este CEA MAI SCURTĂ EVANGHELIE din NOUL TESTAMENT, având numai 16 capitole. EVANGHELIA SCRISĂ DE SFÂNTUL MARCU, la cererea creștinilor din Roma, ARE LA BAZĂ PREDICA SFÂNTULUI APOSTOL PETRU, Marcu fiind colaborator apropiat al lui Petru. … Potrivit Sfintei Tradiții, CINA CEA DE TAINĂ a avut loc ÎN CASA MAMEI LUI MARCU, în Ierusalim. De asemenea, ÎN ACEASTĂ CASĂ S-A ARĂTAT DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS APOSTOLILOR DUPĂ ÎNVIERE. De asemenea, ÎN ACEASTĂ CASĂ A VENIT DUHUL SFÂNT PESTE APOSTOLI ÎN ZIUA CINCIZECIMII. Deci ACEASTĂ CASĂ ESTE CONSIDERATĂ A FI PRIMA BISERICĂ DIN LUME. O veche tradiție spune că Marcu făcea parte din cei 70 (sau 72) de ucenici, pe lângă cei 12 apostoli, aleși și trimiși în misiune de Mântuitorul lumii, Domnul nostru Iisus Hristos. … Marcu a fost și colaborator al Sfântului Apostol Pavel. … Din cartea numită “Proloagele” aflăm că MARCU A PREDICAT VESTEA CEA BUNĂ ADUSĂ LUMII DE FIUL LUI DUMNEZEU ÎN EGIPT, LIBIA ȘI PENTAPOLE. O tradiție occidentală ne informează că MARCU A PREDICAT ȘI ÎN ITALIA DE NORD, ÎN AQUILEIA. Potrivit unor surse, MARCU A FOST EPISCOP ÎN ALEXANDRIA EGIPTULUI MULȚI ANI, timp în care Dumnezeu a lucrat prin el multe minuni, atrăgând mulți oameni la credința creștină. TOT ACOLO EL A SUFERIT MOARTE DE MARTIR, ÎN 25 APRILIE, ANUL 68. … Pe 24 aprilie, anul 68, în Ziua de Paști, în Alexandria, Marcu cinstea Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, prin rugăciunile Sfintei Liturghii. Pe de altă parte, elinii păgâni de acolo îl cinsteau pe zeul lor Serapis. Din invidie, elinii păgâni i-au legat de gât o funie lui Marcu și l-au târât pe pământ, pe pietre ascuțite, încât i se rănea trupul de ascuțișul pietrelor, înroșindu-se drumul de sângele lui. Ei îl insultau cu aceste cuvinte : “să-l tragem pe boul acesta la ocolul boilor !” Iar Sfântul Marcu mulţumea Mântuitorului Hristos zicând: “Mulţumesc Ţie Doamne Iisuse Hristoase că m-ai învrednicit să pătimesc aceasta pentru numele Tău!” Seara l-au aruncat în temniță. Noaptea un înger al Domnului i s-a arătat lui Marcu și l-a încurajat. A doua zi, elinii iarăși i-au legat funia de gât și l-au târât peste pietre ascuțite, insultându-l cu aceleași cuvinte. Marcu mulţumea lui Dumnezeu şi zicea: “În mâinile Tale, Doamne, îmi dau duhul Meu !” Apoi şi-a dat duhul. Necurații elini au făcut foc cu intenția să-i ardă corpul, dar Dumnezeu a dat atunci o ploaie mare cu piatră, urmată de un cutremur de pământ, astfel că focul s-a stins, iar elinii au plecat, lăsând corpul acolo. Au venit apoi creștinii credincioși care au înmormântat cu cinste corpul Sfântului Marcu. … Sute de ani mai târziu, în perioada când Alexandria era sub stăpânire mahomedană, pentru a nu fi profanate moaștele Sfântului Marcu, doi negustori venețieni le-au luat și le-au dus în Veneția, în anul 828. … După mai mult de 1.000 de ani, parte din moaștele Sfântului Marcu au fost restituite Bisericii Copte, de către Biserica Romano-Catolică, prin Papa Paul al VI – lea, în anul 1968. https://www.facebook.com/ion.ciungu.79/videos/942106874061167 … SĂ NE AMINTIM, sau să aflăm acum, că ASTĂZI, TREI BISERICI PRETIND A FI MOȘTENITOARE DIRECTE ALE BISERICII ORIGINALE ÎNTEMEIATE DE SFÂNTUL APOSTOL ȘI EVANGHELIST MARCU ÎN ALEXANDRIA EGIPTULUI: 1. Biserica Ortodoxă Coptă a Alexandriei, care are aproximativ 15 milioane de credincioși; 2. Biserica Ortodoxă Greacă a Alexandriei, care are aprox. 1,5 milioane de credincioși; potrivit altor surse ar avea până la 5 milioane în toată Africa; 3. Biserica Catolică Coptă, care are cam 187.000 de credincioși. Referitor la Bisericile care dețin MOAȘTE ALE SFÂNTULUI EVANGHELIST MARCU se cuvine să amintim: 1) Catedrala Ortodoxă Coptă Sfântul Marcu din Alexandria (Egipt); 2) Catedrala Ortodoxă Coptă Sfântul Marcu din Cairo (Egipt); 3) Catedrala Patriarhiei din Veneția, adică Basilica San Marco din Veneția (Italia). DOAMNE IISUSE HRISTOASE, Îți mulțumim frumos prin Duhul Sfânt, spre slava Tatălui nostru Sfânt din Ceruri, pentru Sfântul Tău Martir Evanghelist Marcu, pentru Evanghelia Ta pe care ne-ai transmis-o prin el, precum și pentru toate valorile culturale lăsate prin el moștenire spre mântuirea lumii! OBSERVĂM CĂ nici unul dintre cei patru evangheliști nu are zi de sărbătoare scrisă cu roșu în calendar. DAR, se cuvine să-i avem scriși în calendarul sufletelor noastre: Sfântul Apostol și Evanghelist MATEI (16 Noiembrie), Sfântul Apostol şi Evanghelist LUCA (18 octombrie), Sfântul Apostol şi Evanghelist IOAN (8 mai și 26 septembrie). … Slavă Ție Veșnicule și Unicule Dumnezeu Atotsfânt, Atotputernic și Iubitor de oameni, Dumnezeu tainic, Unul în Ființă, dar Întreit în Persoane! Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh acum și pururea și în vecii vecilor! Amin! Amin! Așa să fie!

Pr. prof. Ion Ciungu   https://www.facebook.com/photo/?fbid=2928120857328405&set=a.711891222284724 Mai multe aspecte referitoare l...